Ce am putea face pentru a ne imuniza în fața bombardamentului pseudo-informațional?

 

„De la primele semne ale pandemiei, a fost clar că nu este vorba doar despre o criză de sănătate publică, ci și despre o criză de comunicare”, susține Melissa Fleming, sub-secretar general al Națiunilor Unite pentru comunicare globală. Poluarea informațională sau „infodemia” pot fi gestionate doar cu sprijinul și participarea publicului larg. În mod previzibil, noutatea și gravitatea acestei crize medicale globale au generat o cerere imensă de știri, date la zi, previziuni și posibile soluții; toate acestea au fost căutate nu doar pentru a ne pune la curent cu subiectul noului Coronavirus, ci și pentru a ne gestiona stările de anxietate, incertitudine și panică, sentimente firești în astfel de contexte dificile.

Noutatea afecțiunilor medicale cauzate de noul Coronavirus i-a pus pe decidenți în postura de a disemina doar acele date verificate, care au obținut o validare științifică (cauze, efecte, scheme de tratament, protocoale, evoluție medicală, mecanisme epidemiologice etc.). Acest lucru a creat un gol informațional, care a fost imediat umplut de valuri de informații imprecise, înșelătoare, eronate, de un adevărat bombardament pseudo-informațional care mizează pe generarea instantanee a reacțiilor noastre.

Ce putem face pentru a ne imuniza în fața infodemiei? Echipa United Nations condusă de Melissa Fleming a lansat următoarele proiecte:

  • Platforma „Verified” – unde toți cei interesați se pot înregistra pentru a primi informări periodice despre pandemie. Toate materialele sunt realizate de specialiști ai United Nations în colaborare cu experți în comunicare și cu diferite organizații specializate în verificarea informațiilor (fact-checking). Platforma își propune să pună ordine în haosul informațional prin email-uri și newsletter-e cu informații sigure, prezentate într-o manieră prietenoasă și într-un limbaj accesibil.
  • Inițiativa #PledgetoPauseprin care utilizatorii de social media sunt îndemnați să ia o mică pauză de reflecție înainte a răspândi informații despre pandemie. Inițiativa se bazează pe studii ale unor prestigioase universități care indică faptul că decizia de share este de multe ori determinată de dorința de a valida anumite supoziții sau interpretări anterioare, de a testa reacții sau pur și simplu de a dorința de a aparține la o comunitate. Mai ales când este vorba despre subiecte atât de importante precum pandemia COVID-19, este vital să afișăm un tip de prudență informațională și să luăm decizia de „share” doar pentru acele date sau informații reale și benefice, care provin din surse sigure, credibile, prestigioase.

Putem face următoarele lucruri pentru a ne proteja împotriva infodemiei:

  1. Putem încerca să utilizăm doar surse de informare care prezintă încredere.
  2. Putem verifica, pe cât posibil, sursa informațiilor pentru a ne asigura că aceasta este credibilă/ se bucură de prestigiu.
  3. Putem lua o pauză de reflecție înainte de a decide ce postări merită „share-uite”.
  4. Putem să nu răspândim informații, poze, video-uri dacă nu suntem 100% siguri că sunt adevărate, actuale, ne-fabricate, publicate de surse credibile, prestigioase și de specialitate.
  5. Ne putem propune să devenim mai rezervați, mai prudenți atunci când luăm contact cu informații senzaționale, imagini, conținuturi audio-video care mizează pe reacțiile noastre viscerale, care ne stârnesc, instantaneu, sentimente de panică, frică, furie sau indignare.  
  6. Putem reflecta la faptul că, fără să vrem, prin bășcălie, glume, sau simple comentarii de formă, putem risca să amplificăm un conținut problematic, să îi accelerăm circulația.

Citește mai mult: